Alertă de fraudă în România! Escrocii se dau drept angajați ai operatorilor de telefonie și ai DNSC. Cum acționează
De Elena Boruz.
Publicat pe 18.11.2026 la 17:54
Actualizat pe 18.11.2026 la 17:54
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă cu privire la o nouă metodă de înșelăciune prin telefon, prin care persoane rău intenționate încearcă să obțină informații personale și bancare de la români. Iată cum acționează escrocii!
- DNSC trage un semnal de alarmă
- Cum încearcă escrocii să obțină datele personale și banii oamenilor
Conform informațiilor, escrocii folosesc identitatea unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt reprezentanți ai DNSC, sub pretextul că ar încerca să protejeze victimele de o presupusă fraudă.
Potrivit avertizării, schema presupune două apeluri telefonice succesive. Într-o primă etapă, persoana vizată este contactată de cineva care se prezintă drept angajat al unui operator de telefonie mobilă.
Alertă de fraudă în România! Ce a transmis DNSC
Conform DNSC, escrocii invocă motive precum prelungirea contractului sau actualizarea datelor și solicită informații personale, dar și coduri primite prin SMS.
Apelurile ar fi asociate unor presupuse solicitări de activare a unei semnături electronice. La scurt timp după prima conversație, victima este contactată din nou, de această dată de o persoană care pretinde că lucrează pentru Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Falsul reprezentant susține că ar fi fost identificată o tentativă de fraudă, un posibil furt de date sau o activare neautorizată a unei semnături electronice. Pentru a părea credibili, indivizii folosesc nume complete, pretinse coduri de angajat, numere de legitimație și chiar o așa-zisă parolă a convorbirii, prin care încearcă să convingă victimele că discută cu persoane autorizate.
Ulterior, conversația este orientată către obținerea unor informații extrem de sensibile. Printre datele solicitate se numără băncile la care persoana are conturi, eventualele credite, economiile, veniturile și soldurile aproximative. În unele situații, atacatorii încearcă să obțină inclusiv CNP-ul, codurile de autentificare primite prin SMS sau fotografii ale actului de identitate.
DNSC avertizează românii să nu ofere date personale sau bancare. Ce trebuie să facă persoanele contactate
Reprezentanții Directoratului Național de Securitate Cibernetică subliniază că instituția nu solicită prin telefon informații bancare, detalii despre venituri sau solduri, coduri de autentificare și nici fotografii ale documentelor de identitate.
De asemenea, DNSC precizează că nu monitorizează apelurile și mesajele utilizatorilor pentru a identifica presupuse activități suspecte. Astfel, orice apel în care interlocutorul pretinde că reprezintă instituția și solicită asemenea informații trebuie tratat cu maximă prudență.
Specialiștii recomandă să nu fie divulgate date personale sau financiare în urma unor apeluri nesolicitate și să nu fie trimise fotografii ori copii ale actelor de identitate unor persoane necunoscute. Totodată, oamenii sunt sfătuiți să nu instaleze aplicații și să nu acceseze linkuri primite la indicațiile unor astfel de interlocutori.
În cazul în care cineva primește un asemenea apel, conversația trebuie întreruptă, iar presupusa alertă trebuie verificată direct cu instituția sau compania respectivă, folosind exclusiv datele de contact de pe canalele oficiale.
Persoanele care au oferit deja informații sensibile sau suspectează că au fost victimele unei înșelăciuni sunt sfătuite să contacteze imediat banca și să sesizeze autoritățile competente.
De asemenea, tentativele de fraudă pot fi raportate către DNSC prin intermediul platformei oficiale pnrisc.dnsc.ro.
Citește și: Țările în care sunt raportate cele mai multe fraude. Surpriza este locul 1: Finlanda


