Ce se întâmplă în creierul copiilor geniali din România? Ce spun experții despre „Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 07.04.2026 la 17:02
Actualizat pe 07.04.2026 la 17:02
„Tiparul neurocognitiv al excelenței românești”, derulat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României în parteneriat cu BrainMap, marchează un moment de cotitură în cercetarea educațională din țara noastră. Acest demers explorează pentru prima dată, într-un mod științific, profilul tinerilor cu potențial înalt, folosind tehnologii de ultimă generație precum electroencefalografia cantitativă.
Ce se întâmplă în creierul copiilor geniali din România? Ce spun experții despre „Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești
- Creierul copiilor geniali din România, explicat de specialiști
- Care este tiparul excelenței
Ce se întâmplă în creierul copiilor geniali din România? Ce spun experții despre „Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești
Proiectul nu se limitează doar la măsurarea inteligenței, ci urmărește să descifreze modul în care funcționează mintea adolescenților care ating performanțe excepționale în domenii diverse, de la inovație tehnologică la artă și leadership. Într-un sistem care se bazează încă pe metode tradiționale de evaluare, acest studiu propune o abordare integrată, care să ofere o imagine completă asupra modului în care acești tineri își gestionează resursele cognitive și emoționale pentru a obține succesul.
Valoarea acestui proiect este recunoscută pe scară largă de către experții în sănătate mintală și educație, care văd în această cercetare o soluție la nevoia acută de perspective multidimensionale.
Articolul continuă după recomandări
Andreea Abe Adebowale, psiholog și psihoterapeut de copii și familii, precum și formator de psihologi, salută inițiativa și subliniază importanța acestui tip de abordare pentru viitorul disciplinei. Specialista felicită inițiativa studiului și așteaptă cu mare interes rezultatele sale, considerând că acestea vin „în contextul nevoii tot mai evidente de perspective multidimensionale în evaluarea și înțelegerea copiilor cu abilități excepționale”.
Această viziune este susținută și de Carmen Ardeleanu, psiholog clinician supervizor, care consideră că esența cercetării rezidă în profunzimea analizei, dincolo de rezultatele vizibile imediat. Din perspectivă psihologică, aceasta consideră că valoarea acestui proiect stă în faptul că abordează excelența nu doar ca performanță vizibilă, ci „ca rezultat al unor mecanisme cognitive și emoționale complexe, care merită înțelese într-un mod nuanțat și responsabil”. Mai mult, ea apreciază că demersul nu se concentrează pe etichetare, ci urmărește „identificarea factorilor care susțin dezvoltarea sănătoasă a potențialului, echilibrul interior și performanța sustenabilă”.
Importanța socială și educațională a studiului este dublată de relevanța sa în activitatea clinică de zi cu zi, acolo unde particularitățile copiilor cu abilități înalte sunt adesea greu de gestionat fără un fundament științific clar.
Anca Nițu, psiholog cu experiență directă în lucrul cu familiile, privește această inițiativă cu mult respect și un real interes profesional. Ea explică faptul că în activitatea sa a întâlnit numeroase situații care i-au confirmat „cât de important este să înțelegem mai bine particularitățile copiilor cu potențial cognitiv ridicat și modul în care aceștia se dezvoltă emoțional și social”.
În aceeași măsură, Luiza-Georgiana Rotaru, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental, punctează efortul fundației de a aduce în atenția publică o temă vitală pentru viitorul sistemului educațional românesc. Ambele specialiste subliniază că înțelegerea acestor mecanisme interne este esențială pentru a sprijini nu doar performanța, ci și starea de bine a tinerilor, oferindu-le părinților și educatorilor instrumentele necesare pentru o îndrumare corectă.
Implementat pe parcursul a aproape un an, proiectul va oferi la finalul său, în septembrie 2026, un raport detaliat ce va servi drept bază pentru noi protocoale de sprijin educațional. Prin cartografierea acestor tipare neurocognitive, România devine un pionier regional în studiul excelenței, oferind un model de bune practici ce poate fi exportat la nivel internațional. Rezultatele vor permite transformarea observațiilor clinice în programe aplicate, asigurând astfel că tinerii cu potențial înalt beneficiază de un mediu care le înțelege nevoile profunde.
