Cum se pot pierde zilele de concediu de odihnă. Ce trebuie să știe angajații români

În situația în care angajatul nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă, angajatorul trebuie să îi acorde zilele de concediu rămase într o perioadă de 18 luni. Acest lucru se va face începând cu anul următor.

"(1) Concediul de odihna se efectuează în fiecare an.;

(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.;

(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.", se arată în prevederile legale.

În ce condiții se pot pierde zilele de concediu

Cu toate acestea, de cealaltă parte, angajații din România trebuie să știe că există câteva excepții prevăzute de Codul Muncii care pot duce la reducerea numărului de zile de concediu de odihnă.

Mai exact, este vorba despre zilele în care salariații lipsesc nemotivat de la locul de muncă sau intră în concediu fără plată. În această situație, zilele de concediu se reduc proporțional cu activitatea prestată.

Însă, perioadele de incapacitate temporară de muncă, adică cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor și perioada absenței de la locul de muncă în condițiile articolului 152 se consideră perioade de activitate prestată și nu afectează numărul de zile de concediu legale.

"Art. 145. [durata concediului de odihnă]

(1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucrătoare.

(2) Durata efectiva a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legiișsi a contractelor colective de muncă aplicabile.

(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor și perioada absentei de la locul de muncă în condițiile art. 1522 se consideră perioade de activitate prestată.

(5) În situația in care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, în condițiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.", se arată în prevederile legale.

Cum se calculează numărul de zile de concediu

În aceste condiții, fiecare salariat are dreptul la 20 de zile de concediu. Așadar, acest lucru înseamnă 12 luni de muncă x 1,66 zile pe lună. Ei bine, în condițiile în care angajatul lipsește nemotivat de la muncă sau intră în concediu fără plată, numărul acestor zile poate scădea.

CITEȘTE ȘI: Modul de obținere al concediului medical se schimbă în România! Legea de care trebuie să afle toți angajații