De ce nu e bine să trezești un somnambul. Cum trebuie să procedezi când ești martorul unui episod
Publicat pe 23.09.2022 la 09:27 Actualizat pe 23.09.2022 la 09:28
Somnambulismul este o tulburare a somnului de care mulți oameni suferă, iar atunci când esti în preajma unui somnambul, în timpul unui episod, este recomandat să nu-l trezești. Află de ce nu e bine să-l trezești din somn și ce trebuie să faci, de fapt!
Somnambulii se expun unor riscuri majore
Unsplash
- De ce nu e bine să trezesti un somnambul
- Ce să faci când ești martorul unui episod
Trezirea unui somnambul este contraindicată, dar nu din cauza miturilor care spun că s-ar putea declanșa un infarct sau persoana respectivă ar putea suferi leziuni cerebrale fatale. Iată de ce nu e bine să trezești un somnambul și ce trebuie să faci, pentru a te asigura că persoana e în siguranță!
De ce nu e bine să trezești un somnambul
Somnambulismul este denumirea folosită pentru o tulburare a somnului care determină persoana în cauză să facă, în mod inconștient, lucruri neobișnuite în somn ( să mănânce, să meargă) de care nu își amintește atunci când se trezește. Un astfel de episod durează între o jumătate de oră și o oră, potrivit csid.ro.
Articolul continuă după recomandări
Deși nu provoacă probleme de sănătate, somnambulismul poate provoca situații periculoase pentru persoana care suferă de această tuburare. Somnambulii pot să iasă din casă, să folosească obiecte ascuțite, să aprindă aragazul și multe altele. Astfel, este crucial să acorzi atenție episoadelor de somnambulism ale celor apropiați. Cei mai predispuși să sufere de o astfel de tulburare a somnului sunt copiii.
Nu este bine să trezești brusc pe cineva care are un astfel de episod, pentru că îi poți provoca o stare de agitație, confuzie și chiar agresivitate. În aceste situații, este indicat să ghidezi ușor persoana, fără mișcări bruște și fără să ridici tonul, înapoi în pat.
Factorii care declanșează somnambulismul sunt: anxietatea, lipsa somnului, atacurile de panică, stresul psihologic, infecțiile, febra, durerile de cap puternice, consumul excesiv de alcool, boala de reflux gastoesofagian, sindromul picioarelor neliniștite, anumite medicamente (sedative, antidepresive), tulburare de stres posttraumatic.
