Mesajul preşedintelui Klaus Iohannis de 1 Decembrie! Ce le-a transmis Şeful Statului românilor?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește SpyNews pe Discover

Klaus Iohannis le-a transmis, cu ocazia Sărbătorii Naţionale, un mesaj tututor românilor. Şeful Statului spune că acum este momentul să redescopere mândria naţională, "nu ca pe o etichetă", ci "în mod sincer".

Klaus Iohannis a ales, în acest an, o celebrare mai puţin ceremonioasă, optând pentru una mai realistă.

IATĂ MESAJUL PREŞEDINTELUI:

Dragi români,

1 Decembrie reprezintă aniversarea Marii Uniri şi sărbătoarea noastră de suflet. 1 Decembrie este ziua în care ne amintim cu gratitudine şi solemnitate de trecut, de jertfa înaintaşilor noştri care a făcut posibilă realizarea unui ideal naţional.

S-au scurs 97 de ani de la înfăptuirea Marii Unirii în 1918. În acest răstimp, naţiunea română a fost încercată de provocări, de război şi dictatură, de tranziţie, de revoltă şi dezamăgire, de criză şi austeritate, de nevoia schimbării şi căutarea speranţei.
De fiecare dată, naţiunea noastră şi-a regăsit energia interioară, forţa şi determinarea pentru a-şi construi un viitor mai bun, s-a ridicat pentru a împlini aspiraţia spre unitate şi libertate, iar românii şi-au regăsit, mereu şi mereu, curajul şi vocea.

1 Decembrie nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi prilejul cel mai bun pentru a ne conecta mai puternic la prezent, la locul pe care îl avem în Europa şi în lume, de a fi conştienţi de noi înşine. România se defineşte astăzi mai activ şi cu mai multă hotărâre, într-o regiune complicată, într-o lume în care şi-au făcut loc, din păcate, războiul şi ameninţarea teroristă. Lucrurile s-au schimbat faţă de acum 20 sau 10 ani şi chiar faţă de anul trecut. Într-o vreme incertă şi imprevizibilă, România oferă certitudine şi predictibilitate - certitudinea democraţiei în interior şi predictibilitatea parteneriatului în exterior.

Putem spune, fără teama de a greşi, că democraţia este astăzi un bun naţional, că avem deja o conştiinţă civică democratică puternic înrădăcinată. Cei care au trăit în vremea dictaturii şi au experienţa unui trecut marcat de autoritarism ştiu să preţuiască valorile câştigate prin jertfă, iar cei mai tineri dintre noi, născuţi liberi, nu ar mai concepe o altfel de viaţă decât cea trăită în spiritul afirmării propriilor aspiraţii, al dreptului de a vorbi, de a alege, de a contesta şi participa. România este o democraţie pe care cetăţenii o fac puternică.

Ţara noastră este astăzi şi un partener credibil pentru aliaţii săi din NATO şi Uniunea Europeană. Avem această capacitate de a furniza încredere şi stabilitate într-o zonă cu tensiuni şi riscuri de toate felurile. Ultimul an a însemnat întărirea statutului de membru al NATO şi al Uniunii Europene, pe care l-am asumat ca proiect naţional, dar şi o prezenţă constantă a României în această calitate şi o contribuţie la eforturile comune de a face mai sigură şi mai paşnică lumea în care trăim.

Pentru aceste motive şi nu numai, cred că este momentul să redescoperim mândria naţională, dar nu ca pe un slogan prea des şi nepotrivit folosit, nu ca pe o etichetă care acoperă o lipsă de încredere în noi înşine, ci în mod sincer.

Nu în ultimul rând, acest 1 Decembrie este încă un pas spre acel viitor pe care ni-l dorim cu toţii şi despre care voi vorbi mereu până când va deveni realitate – acela al unei Românii cu adevărat puternice!

Peste trei ani vom sărbători Centenarul Marii Unirii şi vom avea prilejul unui bilanţ al celor o sută de ani de modernitate. Dar, în acelaşi timp, va fi momentul pentru a proiecta următoarea sută de ani, pentru a afirma cu tărie ce fel de Românie vrem să lăsăm generaţiilor care vin după noi.

Cred că din această viziune pentru următorul secol nu vor putea lipsi educaţia şi cunoaşterea, respectul pentru valorile materiale şi spirituale, pentru moştenirea culturală şi patrimoniu, pentru toate acele lucruri care definesc ingeniozitatea, creativitatea şi ambiţia acestui popor.

Dragi români,

Am ales anul acesta o celebrare mai puţin fastuoasă şi mai mult ancorată în realitate, în care onorăm simbolurile naţionale, pe cei ce servesc sub drapelul tricolor în teatrele de operaţiuni militare, în care ne arătăm preţuirea faţă de cei care promovează şi întruchipează valori în societatea românească şi recunoaştem profesionalismul şi efortul pus în slujba celorlalţi.

Ştiu că a fost un an dificil pentru toată lumea, marcat chiar recent de evenimente tragice, care ne-au reamintit câte lucruri încă nu funcţionează, câte lipsuri grave avem în toate sistemele. Dar au scos la iveală şi exemple de curaj, dăruire şi determinare, şi mai ales o profundă dorinţă de schimbare.

Acestei dorinţe de schimbare va trebui să îi răspundem în anul ce urmează cu toţii – oameni politici, instituţii, partide, societate civilă, presă. Putem privi Ziua Naţională din acest an ca pe un nou început, în materie de practici, comportamente şi mentalităţi.

Ne place sau nu, politica este cea care dă direcţia unei societăţi şi prin care se exprimă interesele oamenilor. Avem nevoie de un nou început în politică. Dar aceasta nu înseamnă să ştergem cu buretele lucrurile bune care s-au întâmplat, ci să încercăm cu toţii o înnoire – idei noi, abordări şi atitudini noi, oameni noi, păstrând în acelaşi timp stabilitatea şi echilibrul sistemului politic românesc. 2016 va putea fi astfel anul în care reconstruim încrederea cetăţenilor în instituţii, în partide, dar şi în oamenii care candidează în numele lor.

Dragi români,

Vă îndemn să purtăm în suflet ziua de azi ca pe una specială, în care suntem conştienţi de ceea ce ne apropie şi ne face mai buni, mai uniţi, mai solidari!

Să fim mai generoşi cu noi înşine şi unii cu alţii, pentru că niciodată ura şi învrăjbirea nu au dus la prosperitate şi nu au mişcat o societate înainte. Unitatea, solidaritatea şi consecvenţa sunt căile care ne vor duce spre o Românie cu adevărat puternică în Europa şi în lume!

La mulţi ani, români!
La mulţi ani, România!”.

Ziua Naţională a României se sărbătoreşte pe 1 decembrie şi marchează un eveniment istoric: unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918.