Obiceiuri, tradiţii și superstiții de ”Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”
Publicat pe 27.08.2014 la 09:15 Actualizat pe 29.08.2014 la 10:28
Tăierea Capului Sfântului Ioan este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc și se prăznuieşte în fiecare an în data de 29 august.
Foto: crestinortodox.ro
Urmărește SpyNews pe DiscoverTăierea Capului Sfântului Ioan este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc și se prăznuieşte în fiecare an în data de 29 august.
Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează momentul în care Sfântul Ioan Botezătorul a fost decapitat de către împăratul Irod.
Evanghelia spune că Irod, la o petrecere organizată cu ocazia zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl certase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Asta a scos-o din minți pe Irodiada, care a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului, ca răsplată.
Articolul continuă după recomandări
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. A fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului este sarbatorită pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezatorul este prăznuită pe 25 mai.
Potrivit mitului, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a i îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.
Această zi este una de post, în care nu e indicat să se ţină petreceri. Este bine să postim în această zi, pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, iar, pe de altă parte, ca să respectăm modul de viață al lui Ioan.
Tradiţii, obiceiuri și superstiții
În tradiţia populară, există numeroase obiceiuri şi datini, pe care creştinii le păstrează. În această zi, dat fiind faptul că este una de post, nu se mănâncă alimente de provenienţă animală şi nici alimente care, prin forma lor, amintesc de cea a capului. Printre acestea se numără: roşiile, pepenii, merele şi alte fructe şi legume asemănătoare.
De asemenea, tradiţia interzice şi consumul de vin, pentru că aminteşte de sângele nevinovat vărsat. Unii oameni mănâncă în această zi doar struguri, în timp ce alţii ţin post negru toată ziua.
În mediul rural niciun aliment nu se taie nimic cu cuţitul,ci se rupe cu mâna. Totodată, în această zi nu se consumă varză.
Tot pe 29 august nu se mătură, deoarece se consideră că zgomotul făcut de mătură îi deranjează pe cei morţi. În schimb, spiritele celor decedaţi pot fi îmbunate dând de pomană săracilor.
Pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri şi pâine.
CITEȘTE ȘI:
Tradiţii de Sfântul Andrei! Află ce se întâmplă dacă îţi ascunzi sub pernă un fir de busuioc
A.M.M
