Poliția Română trage un semnal de alarmă! Oamenii trebuie să fie atenți la fraudele online

Mai mult decât atât, autorii transmis mesaje sau e-mailuri false victimelor și fac trimitere la site-urile false create de aceștia. Ei folosesc tehnici de manipulare psihologică, de exemplu inducerea fricii, a unei urgenței sau a unei curiozități și astfel reușesc să determine persoanele să reacționeze prompt și să furnizeze informațiile solicitate de autori. Ceea ce le dă încredere utilizatorilor este că site-urile web false seamănă foarte mult cu cele originale.

„De exemplu, un atac de phishing prin e-mail poate conține un mesaj alarmant, care afirmă că informațiile contului bancar al destinatarului au fost compromise și că trebuie să-și actualizeze urgent datele pentru a preveni pierderile financiare. Mesajul poate conține un link către o pagină web falsă care arată similar cu cea a băncii, însă în realitate este controlată de autori”, transmit polițiștii, conform Antena 3 CNN.

Ce alte variante de phishing sunt întâlnite în online

Polițiștii au precizat faptul că există și alte variante de phishing în online, după cum urmează:

-Vishing (voice phishing). În cazul acestei metode, autorii poartă convorbiri la telefon cu persoanele pe carele atacă și pretind că sunt reprezentanți ai unor entități private. Aceștia reușesc să obțină date personale sau informații financiare de la persoanele pe care le sună.

-Spear Phishing. În cazul acestei metode, atacatorii personalizează mesaje și le fac să fie cât mai autentice. Ei vorbesc cu persoane direct vizate și creează mesaje personalizate. Astfel, ei reușesc să câștige încrederea celor cu care vorbesc.

Ce recomandări face Poliția Română

Poliția Română face câteva recomandări cu privire la transmiterea informațiilor:

-informațiile de identificare personală, cum ar numele, prenumele, C.N.P.-ul, adresa, numărul de telefon, data nașterii, dar și alte detalii personale pot fi utilizate de autori pentru „a fura” identitatea sau pentru a accesa alte conturi sau alte servicii.

-informațiile cu privire la conturile bancare sau datele financiare. Acestea pot fi utilizate de către autori pentru a efectua tranzacții frauduloase sau pentru a accesa în mod ilegal fondurile persoanelor vătămate.

-informațiile de autentificare. Aceste date permit atacatorilor să acceseze ilegal conturile private ale persoanelor și le exploatează în diferite feluri.

-informațiile confidențiale de afaceri. Atacatorii pot obține informații confidențiale și le pot utiliza în scopuri de șantaj, concurență neloială sau alte infracțiuni informatice.

Citește și: Răzvan Popescu a dat de probleme din cauza hackerilor! Prezentatorul radio cere ajutorul poliției: ”Vrea să vă ia bani” / VIDEO