Profesorul britanic care studiază animalele „nemuritoare”, la Congresul Internațional de Longevitate: João Pedro de Magalhães prezintă secretele celor mai longevive mamifere
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 13.11.2025 la 12:34
Actualizat pe 13.11.2025 la 12:34
Animalele care aproape nu îmbătrânesc și trăiesc de sute de ani nu mai sunt doar povești din documentare, ci modele reale după care medicina încearcă să învețe cum să prelungească viața omului.
Profesorul britanic care studiază animalele „nemuritoare”, la Congresul Internațional de Longevitate
- Animalele care nu îmbătrânesc
- João Pedro de Magalhães prezintă secretele lor la Congresul Internațional de Longevitate
Profesorul britanic care studiază animalele „nemuritoare”, la Congresul Internațional de Longevitate
Profesorul João Pedro de Magalhães, unul dintre cei mai cunoscuți geneticieni din lume, cercetătorul care a decodat genomurile celor mai longevive specii de pe planetă, a fost prezent la Primul Congres Internațional de Longevitate din România și Europa de Sud-Est, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, unde a vorbit despre „trucurile evolutive” pe care le folosește natura pentru a ține bătrânețea la distanță.
Specialist în biogerontologie la Universitatea din Birmingham, Magalhães este cercetătorul care a condus proiectele de secvențiere a balenei de Groenlanda - mamifer ce poate depăși 200 de ani de viață - și a șobolanului-cârtiță golaș, un animal aproape imun la cancer. La congresul organizat pe 11 noiembrie la Biblioteca Națională a României, profesorul a explicat de ce aceste specii sunt cheia înțelegerii procesului de îmbătrânire la oameni. În intervenția sa, Magalhães a punctat că știința geneticii a dovedit deja, în mod clar, că îmbătrânirea poate fi modelată. Nu doar încetinită, ci chiar modificată genetic.
Articolul continuă după recomandări
„Știm deja că, cel puțin la animale, longevitatea poate fi extinsă. Există peste 2.000 de gene asociate îmbătrânirii. La viermele C. elegans, modificarea unui singur gen poate mări durata vieții de până la 10 ori. La șoareci, reducerea semnalizării hormonului de creștere încetinește îmbătrânirea cu până la 50%.”
El explică faptul că îmbătrânirea nu ar fi doar o „uzură” a organismului, ci un proces biologic activ, reglat genetic - o ipoteză pe care o numește „eroarea de proiectare a software-ului biologic”.
„Procese utile pentru dezvoltare devin, mai târziu în viață, dăunătoare. Este un fenomen numit pleiotropie antagonică. De aceea, îmbătrânirea nu este doar acumulare de daune, ci un program biologic care poate fi modificat.”
Realizările profesorului sunt remarcabile: el este autorul secvențierii complete a genomului balenei de Groenlanda, cel mai longeviv mamifer de pe Pământ, și al unuia dintre cele mai avansate genomuri pentru șobolanul-cârtiță golaș, un animal capabil să evite cancerul și să reziste la durere extremă. Aceste specii ascund adaptări genetice unice pentru repararea ADN-ului, protecție celulară și rezistență la boli, adaptări pe care Magalhães încearcă să le „traducă” în medicina umană.
Profesorul de la Birmingham nu studiază doar genele longevității, ci și medicamente care ar putea fi folosite pentru prelungirea vieții. Folosind algoritmi de inteligență artificială, laboratorul său a identificat rilmenidina, un medicament antihipertensiv deja folosit în clinică, ca potențial geroprotector.
„Rilmenidina a prelungit durata de viață la viermi și șoareci și reproduce semnătura moleculară a rapamicinei, cel mai eficient medicament anti-aging testat până acum. Pentru că este deja aprobat pentru uz uman, poate fi utilizat rapid în studii clinice pentru longevitate.”
Magalhães a mai dezvăluit că lucrează cu compania americană YouthBio Therapeutics la o terapie inovatoare de reprogramare epigenetică parțială, bazată pe factorii Yamanaka - tehnici folosite pentru întinerirea celulară în laborator.
„FDA a dat undă verde pentru primul studiu de terapie genică ce va folosi reprogramarea epigenetică parțială la pacienți cu Alzheimer. Ideea este de a injecta un vector viral în hipocamp pentru a ‘întineri’ neuronii.”
Deși multe dintre rezultate sunt spectaculoase, profesorul avertizează că drumul până la aplicarea lor în medicina umană este lung. Totuși, el insistă că a menține oamenii sănătoși cât mai mult timp nu este doar o ambiție științifică, ci o obligație morală.
„A menține oamenii sănătoși cât mai mult timp este un act moral. Încetinirea îmbătrânirii este un obiectiv etic. Longevitatea umană este un obiectiv științific realist și unul profund etic.”
În cadrul Congresului Internațional de Longevitate, Magalhães și-a încheiat intervenția cu o idee-cheie: doar înțelegând în profunzime mecanismele îmbătrânirii vom putea dezvolta terapii reale care să prelungească viața sănătoasă.
România, care a găzduit în premieră Congresul Internațional de Longevitate, intră astfel în dialogul global despre viitorul medicinei - unul în care profesorul João Pedro de Magalhães joacă un rol central.
Congresul Internațional de Longevitate a fost organizat în parteneriat cu International Longevity Alliance și Vetek Association - the Movement for Longevity and Quality of Life. Evenimentul a deschis oficial Longevity Expo Forum Fest - singurul târg din România dedicat longevității, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine până pe data de 13 noiembrie la Biblioteca Națională a României.
