Sărbătoare mare astăzi! Creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Olga
Publicat pe 11.07.2016 la 08:15 Actualizat pe 11.07.2016 la 08:24
Biserica o pomenește astăzi pe Sfânta Olga, împărăteasa care a pus bazele încreștinării poporului rus. Și în România, Olga este un nume destul de popular, mii de românce fiind botezate așa.
Biserica o pomenește astăzi pe Sfânta Olga, împărăteasa care a pus bazele încreștinării poporului rus. Și în România, Olga este un nume destul de popular, mii de românce fiind botezate așa.
Împreună cu nepotul său, Cuviosul Vladimir, Luminătorul Rusiei, prăznuit la 15 iulie, a făcut trecerea de la Rusia păgână la cea creștină.
Trăgându-se dintr-o familie de neam ales din ținutul Pskov, din inițiativa căreia Varegii au venit în Rusia, prințesa Olga fusese înzestrată de la Dumnezeu cu o frumusețe rară și o inteligență strălucită. Într-o zi, pe când traversa fluviul Pskov, ea întâlni pe tânarul prinț Igor care de îndată se îndrăgosti de ea. La putin timp dupa aceea, tutorele acestuia din urmă, prințul Oleg, veni să o ia pe prințesă și o duse la Kiev pentru a i-o da în căsătorie. În 945, marele prinț Igor a fost asasinat de Slavii din Volinia, iar regenta principatului Kiev a devenit Olga, până la majoratul fiului său Sviatoslav (945-960). Guvernând cu înțelepciune și milă, știind în același timp să dovedească un caracter energic, prințesa a reușit să reunească puterea, până atunci împrăștiată, și a putut astfel să pună capăt invaziilor ucigătoare ale triburilor slave. Ea organiza comerțul și favoriza schimburile cu Bizanțul, în scopul de a procura poporului său germenii civilizației. Prin 955, a întreprins o călătorie la Constantinopol unde a fost primită cu fast de împăratul Constantin VII Porfirogenetul, care o plasa printre cele mai înalte doamne de la curte (957) și unde ea primi, se pare, Botezul de la Patriarhul Polieuct, sub numele de Elena.
La întoarcerea sa în Rusia, ea străbătu țara pentru a răspândi credința în Hristos și fonda orațul Pskov, în urma apariției unei triple raze de lumină ce cobora din cer. În lipsa fiului său Sviatoslav, care participa la misiunile militare, Sfânta Olga luă asupra ei educația celor trei fii ai acestuia : Iaropolk, Oleg și Vladimir, dar ea nu reuși să îi boteze din cauza refuzului tatălui lor, păgân convins. În 969 s-a îmbolnăvit și a încercat încă o dată convertirea marelui prinț, dar s-a lovit de refuzul său obstinat. Sfânta prezise atunci viitoarea convertire a Rusiei la Creștinism, precum și tristul sfârșit al fiului său, care a fost asasinat trei ani mai târziu de către Pecenegi. Ea și-a dat sufletul în mâinile Domnului la 11 iulie 969. Moaștele sale, transferate la Kiev de Sfântul Vladimir, au fost ascunse cu ocazia frecventelor jafuri ale orașului și nu se mai știe unde se află.
În ciuda eforturilor prințesei de-o-seamă-cu-Apostolii, convertirea sa nu a avut consecințe imediate asupra poporului său ; ea a pregătit totuși convertirea nepotului sau, Sfântul Vladimir (cf. 15 iulie)șți reprezinta sămânța care a dat naștere vieții creștine în Rusia, "precum aurora precede ziua luminoasă", informează noutăți-ortodoxe.ro.
V.M