Tradiţii şi superstiţii de 1 martie! Ce NU trebuie să faci de Mărţişor

Urmărește SpyNews pe Discover

Mărţişorul este o sărbătoare tradiţională care anunţă venirea primăverii şi constă într-o serie de ritualuri menite să aducă belşug, noroc şi prosperitate, până la finalul anului.

Mărţişorul este sărbătorit în fiecare an, în prima săptămână din luna martie, fiind celebrat prin oferirea mărţişoarelor, florilor de primăvară, dar şi a brăţărilor împletite din aţă roşie şi albă.

La origini, mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire: unul alb - simbolizând divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească şi împlinirea şi unul roşu - ca simbol al dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii.

În trecut, fetele obişnuiau să poarte mărţişorul la gât, pentru a nu fi arse de soarele puternic al anotimpului cald, iar purtătoarele acestui talisman obişnuiau să fredoneze "Cine poartă mărţişoare / Nu va fi ferit de soare".

Astăzi, încă se păstrează tradiţia de a lega aţa roşie împletită cu aţa albă de creanga unui copac înflorit, după ce a fost purtată la mână întreaga lună martie. În multe zone din ţară, Mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor (1-9 martie) sau până la Florii; atunci Mărţişorul se scoate şi se agaţă de crengile unui pom roditor. Există credinţa că atunci când pomul are rod bogat, cel care a purtat Mărţişorul va avea mult noroc.

În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masa din această zi.

O altă superstiţie pentru această perioadă face referire la norocul în dragoste. Dacă în localităţile din Transilvania, sătenii agaţă aţa roşie şi albă la streaşina casei, pentru a îndepărta deochiul şi spiritele rele, în Banat, fetele nemăritate se spală cu zăpadă în ziua de Mărţişor şi se crede că în anul respectiv îşi vor găsi sufletul pereche.

A.B.

Foto: arhiva