Ziua Imnului Național. Când a fost cântat prima data și de ce e sărbătorit pe 29 iulie
Publicat pe 28.07.2025 la 17:42 Actualizat pe 28.07.2025 la 17:44
Ziua Imnului Național este mai mult decât o simplă sărbătoare, fiind este un prilej de aducere aminte a istoriei și de mândrie națională. Pe 29 iulie, românii de pretutindeni celebrează cântecul care a inspirat curaj, speranță și solidaritate în cele mai importante momente.
Ziua Imnului Național
presamil.ro / Cristian Dobre
Urmărește SpyNews pe Discover- Ziua Imnului Național
- Când a fost cântat prima data și de ce e sărbătorit pe 29 iulie
Pe 29 iulie, România își cinstește unul dintre cele mai puternice simboluri naționale și anume Imnul de stat. „Deșteaptă-te, române!”, a fost cântat pentru prima dată în mod public în urmă cu peste 175 de ani și a rămas o emblemă a statului.
Când a fost cântat prima dată
Imnul a fost cântat pentru prima dată public pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în timpul Revoluției de la 1848 din Țara Românească. Versurile aparțin poetului Andrei Mureșanu, iar melodia a fost compusă de Anton Pann.
Articolul continuă după recomandări
Momentul a avut un puternic impact emoțional și politic. „Deșteaptă-te, române!” a devenit un adevărat strigăt de luptă pentru libertate, dreptate și identitate națională, fiind interzis în diferite perioade de regimuri autoritare, dar reluat de fiecare dată în momente-cheie ale istoriei.
Ziua de 29 iulie a fost aleasă pentru a marca prima intonare publică a imnului și a fost declarată oficial Ziua Imnului Național prin Legea nr. 99/1998. Este una dintre sărbătorile oficiale ale României, alături de Ziua Națională (1 Decembrie), Ziua Drapelului (26 iunie) sau Ziua Eroilor. În această zi, în toată țara au loc ceremonii oficiale, depuneri de coroane și intonarea imnului, pentru a celebra identitatea națională.
Lucruri neștiute despre imnul național
După instaurarea regimului comunist, imnul a fost considerat „reacționar” din cauza mesajului său naționalist și a apelului la trezirea conștiinței. A fost interzis oficial, iar difuzarea sa putea duce la sancțiuni sau urmărire de către Securitate.
În decembrie 1989, la Timișoara și apoi în toată țara, manifestanții au început spontan să cânte „Deșteaptă-te, române!”, sfidând regimul Ceaușescu. Cântecul a devenit rapid un simbol al libertății și al luptei anticomuniste. A fost adoptat ca imn național oficial în 1990, imediat după Revoluție.
Textul original scris de Andrei Mureșanu cuprindea 11 strofe, însă în mod oficial se cântă doar strofele 1, 2, 4 și 11. Alegerea acestora reflectă dorința de a păstra un mesaj coerent și echilibrat, fără accente excesiv belicoase sau învechite.
