Cum erau Sărbătorile în copilăria Mariei Cârneci. „Cumpăram câte 500 de covrigi”

Cântăreața de muzică populară este nostalgică, în această perioadă, amintindu-și de copilărie. Mai mult decât atât, în alți ani, ea rememorează marile petreceri pe care le dădea, alături de alți artiști. De doi ani însă, lucrurile s-au schimbat. Cum a petrecut de Crăciun?

„Acasă, în familie, cu copiii, cu băiatul meu, cu nora și cele mici. Fiecare vrem să ne protejăm, nu vrem să pățească cineva ceva. Eu eram învățată cu petreceri, la zilele mele, câte 200 de colegi, de artiști, cu lăutari. Nu mai sunt vremurile. Din respect pentru mine și pentru cei din jur ai grijă, te protejezi cât se poate, pentru că nu știm cum reacționează la fiecare dintre noi. (...) Ne-am conformat. Și Revelionul o să-l petrecem tot așa, acasă. Îmi spunea un preot: om e acela care știe să trăiască și cu mult și cu puțin.”, a fost răspunsul artistei.

Maria Cârneci se trage dintr-o familie modestă, dar în ciuda lipsurilor materiale, ea își amintește că era foarte fericită pe vremea când era copil. A fost și răsfățata părinților, întrucât era mezina familiei.

„Nu am avut lux, jucării sau părinți bogați, dar ce pot să spun, poate și calitatea oamenilor, poate și puritatea mâncării. Vreau să spun că deși am avut lipsuri cu duiumul, mai mult lipsuri decât ceva palpabil, am avut cea mai frumoasă copilărie. De ce? Pentru că am fost cea mai mică din cei cinci frați. ”, a povestit Maria Cârneci, la Antena Stars.

Vremurile au trecut, iar acum, ea spune că nimic nu mai e ca altădată. Mulți ani la rând a așteptat să fie colindată, dar degeaba.

„Era strada unde locuim plină de copii. Ieșeam la colindat, cu sorcova, toate tradițiile. Îmi vine rău când observ că nu mai vezi unul cu plugușorul, cu sorcova...Și aici unde stăm în București, până anul acesta cumpăram câte 500 de covrigi, din aceia mari împletiți. Ziceam că or veni cete de copii să cânte. N-a venit nimeni!”, spune interpreta.

Îm schimb, pe vremea când ea era copil, această perioadă a Sărbătorilor ea, într-adevăr, una încărcată de magie.

„Eu abia așteptam să mergem la colindat, să repetăm. Ne strângeam la o răspântie și repetam toate colindele. Mergeam la preotul din sat, pentru că era singurul care împărțea portocale. Ne așezam câte două trei ore la coadă. Restul oamenilor dădeau covrigei, nuci, rar care dădeau un biscuit. Nu asta conta. Faptul că eram îmbujorați la față, alunecam pe zăpadă și erau zăpezile cât gardul. Picam pe covrigi, îi făceam praf, dar nu conta. Eram cei mai fericiți!”, a concluzionat cântăreața de muzică populară.

CITEȘTE ȘI: Tania Budi, adevărul despre momentele de depresie. „Tot cu tine trebuie să vorbești”