Pasiunea secretă a Reginei Ana! Soția Majestății Sale ascundea o plăcere NOBILĂ

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ana de Bourbon-Parma, adică Regina Ana, avea, încă de la vârsta de 12 ani, perioadă în care a locuit la Paris, o pasiune demnă de un nobil de rangul ei. Și, chiar dacă nu a vorbit prea des despre pasiunea ei, fiind, de-a lungul îndelungatei sale căsătorii cu Majestatea sa Mihai I, preocupată mai mult de lucrurile legate de Casa Regală.

Născută la Paris pe 18 septembrie 1923, fiind fiica Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margrethe a Danemarcei, Regina Ana avea să descopere, în același oraș, la vârsta de 12 ani, o afinitate pentru scrimă, ea luând cursuri temeinice o bună bucată de vreme în acest sport considerat, la acea vreme, apanajul exclusiv al nobililor. De altfel, pasiunea ei pentru artele războinice, scrima fiind încă, la acea vreme, un sport asupra căruia se aplecau mai mult bărbații, s-a văzut imediat cum a început cel de-al doilea război mondial când, la doar 19 ani a plecat la război sub culorile Franţei. De altfel, în război a învăţat să fie infirmieră, mecanic şi şofer de ambulanţă, conducând prin câmpuri minate, continuând viaţa militară până la sfârşitul luptelor, trimisă pe trei continente între 1941-1945. De altfel, în primăvara lui 1945, cea care urma să se căsătorească cu Mihai I a primit decoraţia franceză Crucea de Război.
Cu toate acestea, scrima, sportul pe care l-a iubit, a fost cel care, probabil, a ajutat-o să fie, de-a lungul timpului, extrem de grațioasă și... spontană. De altfel, frumuseţea şi spontaneitatea Principesei Ana l-au cucerit pe monarhul României de la prima întâlnire din noiembrie 1947 la Londra, cu ocazia căsătoriei Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Principele Philip Mountbatten. Prima întâlnire dintre ei a rămas în amintirile ei drept un moment stânjenitor: „Am văzut-o pe Regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei și pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, Regele Mihai al României... Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat“.

După această primă întâlnire, cei doi s-au mai văzut de câteva ori la Londra, apoi în Elveția, la Lausanne. Acolo, la doar 16 zile după ce s-au cunoscut, Regele Mihai a cerut-o în căsătorie. Principsa a acceptat, dar anunțul privind logodna lor a fost amânat, căci regele dorea să-și informeze mai întâi guvernul comunist care conducea țara la acea vreme.
Plecat din țară la începutul lunii ianuarie 1948, după ce a fost obligat să abdice, Mihai și Ana s-au reîntâlnit pe 23 ianuarie la Davos, în Elveția. Nunta celor noi a avut loc în exil, la Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă, a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică şi un rege ortodox. Totodată, tradiţia monarhică română stipula ca urmaşii să fie botezaţi în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar.
La început, cei doi miri au trăit în Marea Britanie, unde au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956, s-au mutat în Elveţia, la Versoix, la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. De la Versoix, Regina Ana a venit în România, la începutul anilor ’90, când Regelui Mihai i se refuza prezenţa în ţară.