Ce tip de antibiotice poate fi oferit în farmacii fără prescripţie. Explicațiile oferite de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii
Publicat pe 25.01.2024 la 18:40 Actualizat pe 25.01.2024 la 18:40
O nouă regulă privind eliberarea antibioticelor în farmacii fără prescripție medicală a stârnit interes și dezbateri aprinse în comunitatea medicală din România. Subiectul a fost adus în atenție de către secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adriana Pistol, care a oferit explicații detaliate privind tipul de antibiotice ce vor putea fi accesate fără prescripție.
Antibioticele care pot fi oferite în farmacii fără rețetă
Profimedia
Urmărește SpyNews pe Discover- Antibioticele care pot fi oferite în farmacii fără rețetă
- Ce a spus secretarul de stat în Ministerul Sănătății
Doza de urgență de antibiotice care poate fi eliberată de farmacii a stârnit controverse în România. Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adriana Pistol, a oferit explicații detaliate despre categoria de antibiotice care va fi pusă la dispoziția românilor în caz de necesitate.
Antibioticele care pot fi oferite în farmacii fără rețetă
Antibioticele care vor fi disponibile românilor în situații de urgență fac parte dintr-o anumită categorie de medicamente, selectate pentru a preveni consumul excesiv de antibiotice și a evita rezistența la antimicrobiene.
Articolul continuă după recomandări
Adriana Pistol a precizat că din cele 82 de antibiotice incluse în anexa ordinului de diminuare a consumului excesiv, doar 20 vor putea fi eliberate în farmacii în regim de urgență, pentru o perioadă limitată de 48 de ore. Aceste antibiotice sunt cele care nu sunt susceptibile de a provoca rezistență la antimicrobiene.
Într-o declarație, secretarul de stat a subliniat importanța utilizării cu responsabilitate a antibioticelor, evidențiind discrepanțele semnificative între ratele de consum în România și Uniunea Europeană.
„La nivelul indicatorilor care sunt calculaţi la nivel global, (...) România are un indicator de 26/1.000 de locuitori pe zi, ceea ce înseamnă că dintr-o mie de locuitori 26 iau zilnic un antibiotic, ceea ce în Uniunea Europeană se întâmplă numai în 16 cazuri din 1.000 de locuitori. Deci, consumul de antibiotice este foarte mare. Antibioticele de prima linie, cele care ar produce, cel mai puţin posibil, rezistenţă, ar trebui utilizate cel mai des în detrimentul celor din clasele care sunt susceptibile să producă foarte uşor rezistenţă. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru anul 2023 ar trebui ca fiecare stat să atingă un minimum de 60% din tot consumul total de antibiotice pentru cele de primă linie. (...) În România, utilizarea antibioticelor de primă linie (...) a scăzut şi a crescut consumul antibioticelor din alte clase care pot să producă rezistenţa la antimicrobiene”, a explicat secretarul de stat, conform dcnews.
Rezistența la antibiotice
Secretarul de stat a adăugat că antibioticele de primă linie, cele care ar trebui utilizate în mod preferențial, sunt cele care produc cel mai puțin posibil rezistență. În conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), statele ar trebui să atingă un consum de minimum 60% antibiotice de primă linie până în 2023. Totuși, în România, utilizarea acestor antibiotice a scăzut, iar consumul antibioticelor din alte clase, care pot produce rezistență, a crescut.
Rezistența la antibiotice este o problemă globală de sănătate publică, iar pentru a gestiona această situație, Ministerul Sănătății a emis un ordin care stabilește o nouă metodologie de monitorizare a prescrierii și raportării eliberării medicamentelor antibiotice. Potrivit noului ordin, farmaciile sunt obligate să raporteze zilnic toate medicamentele din categoria antibiotice și antifungice de uz sistemic eliberate, iar prescripțiile medicale vor fi reținute în farmacie. În caz de necesitate, acestea vor putea fi eliberate fracționat doar în cadrul aceleiași unități, fără a depăși cantitatea totală prescrisă.
Citește și: Antibioticele pot fi cumpărate fără rețetă din farmacii. Care sunt condițiile
