4 superstiții pentru Vinerea Mare. Ce fac, mai exact, catolicii, în această zi importantă a Paștelui
Publicat pe 19.04.2019 la 13:16 Actualizat pe 19.04.2019 la 14:00
Vinerea mare este o zi specială pentru credincioşii romano-catolici din întreaga lume. Peste un miliard de oameni sărbătoresc duminică Paştele şi există anumite obiceiuri pe care le respecte cu sfinţenie, an de an.
4 superstiții pentru Vinerea Mare. Ce fac, mai exact, catolicii, în această zi importantă a Paștelui
Foto simbol Pixabay
Vinerea mare este o zi specială pentru credincioşii romano-catolici din întreaga lume. Peste un miliard de oameni sărbătoresc duminică Paştele şi există anumite obiceiuri pe care le respecte cu sfinţenie, an de an.
Conform tradiţiei catolice, în Vinerea sfânta nu se celebrează Liturghia! Altarul nu are nici cruce, iar seara se marchează Patima Domnului. Astfel, Vinerea Mare este o zi de întristare pentru toţi creştenii romano-catolici.
Superstiţiile pentru Vinerea Mare vizează foarte mult activităţile gospodăreşti, care trebuie abandonate cel puţin până la asfinţitul soarelui. În caz contrar, familia celui care păcătuieşte va trece prin momente cumplite, imediat după trecerea sărbătorilor pascale. Sau cel puţin, aşa se spune din bătrâni.
Articolul continuă după recomandări
De asemenea, orice creştin romano-catolic trebuie să renunţe la anumite produse din meniu, dacă vrea să nu aibă probleme de sănătate mai târziu.
La amiază, creştinii romano-catolici merg la biserică, iar la finalul celebrării, se împărtăşesc cu ostie, înghenunchează în faţa crucii şi pleacă în tăcere.
În anumite zone ale ţării, băieţii împodobesc brazii cu panglici colerate, iar seara, merg în curţile fetelor cu crengi de brad înfăşurate cu acele panglici.
De ce Paştele catolicilor se sărbătoreşte în altă zi faţă de cel al ortodocşilor
Regula după care este calculată data la care Paştele trebuie să fie sărbătorit a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Atunci s-a stabilit ca Paştele să fie serbat mereu duminica, iar această zi de duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține şi azi de două fenomene naturale, unul are dată fixă, fiind vorba de echinocțiul de primăvară, iar altul are data schimbătoare, fiind vorba de luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
De asemenea, pentru a calcula data exactă la care Paştele trebuie sărbătorit cele două biserici, cea catolică şi cea ortodoxă, utilizează două calendare diferite, ceea ce explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.
A.O.
