Lacul "fantomă" din România! Cum a dispărut miraculos, deși oficial e al șaselea ca mărime din țară!
De Georgiana Prodan.
Publicat pe 27.07.2022 la 17:33
Actualizat pe 27.07.2022 la 17:33
Acest lac este mai mare decât un oraș, însă există doar pe hartă. În realitate, lacul care oficial este al șaselea ca mărime din țară, este, de fapt, o mare întindere de iarbă, tufișuri și culturi de porumb. Proiectul pentru acest lac a apărut în anul 1965, însă astăzi nu a mai rămas în zonă decât o baltă.
- Lacul Ceauru de lângă Târgu Jiu a rămas doar pe hartă
- Ar fi trebuit să aibă 3.000 de hectare
- De ce nu a ajuns proiectul la final
Acest lac de lângă Târgu Jiu apare pe toate hărțile, însă realitatea este surprinzătoare. Oamenii din trei sate au fost mutați din satele în care locuiau, în trecut, doar pentru ca proiectul acestui lac să devină realitate.
Lacul "fantomă" din România
În jurul anului 1965, au fost alocate 3 miliarde de lei pentru realizarea proiectului, iar satele Bălăcești, Ceauru și Somănești au fost strămutate și peste 2.000 de familii au avut de suferit și au fost nevoite să se mute.
Tot pe atunci, localnicii și-au demolat singuri casele. Pentru a-și putea construi alte gospodării și pentru a se putea pune din nou pe picioare, au primit anumite sume de la stat, în funcție de mărimea locuințelor pe care le aveau.
Oamenii și-au demolat singur locuințele, în încercarea de a mai păstra anumite materiale de construcție. Lacul de lângă Târgu Jiu ar fi trebuit să aibă 3.000 de hectare de luciu de apă, însă doar pe hartă.
Lacul Ceauru de lângă Târgu Jiu a rămas doar pe hartă
Dacă proiectul ar fi fost dus la capăt, lacul Ceauru ar trebui să fie al șaselea ca mărime din țară. Este vorba, așadar, despre un lac de două ori mai mare decăt suprafaţa municipiului reşedinţă de judeţ, Târgu-Jiu.
Lacul Ceauru ar fi trebuit să aibă o capacitate de 150 milioane metri cubi. După ce s-a realizat prima fază a lucrărilor, banii au fost cheltuiți. De asemenea, au fost deviate cursurile răurilor Tismana, Bistriţa şi Jaleş.
Lacul Ceauru a fost marcat pe hărţi încă de pe atunci, însă nu există și în realitate.
Apele Române spun că nu pot să-l excludă de pe hartă pentru că încă nu este stabilită forma de proprietate a întregului teren, potrivit digi24.ro.