Oamenii de știință, noi descoperiri cu privire la autism. Care ar putea fi una dintre cauzele apariției afecțiunii
De Bianca Cimpoi.
Publicat pe 10.12.2025 la 09:09
Actualizat pe 10.12.2025 la 09:09
Organizația Mondială a Sănătății definește autismul ca un grup divers de afecțiuni legate de dezvoltarea creierului, afecțiuni care pot afecta interacțiunea socială și comunicarea. Specialiștii au ajuns la concluzia că o persoană cu autism are și alte afecțiuni sau este predispus la alte probleme de sănătate, cum ar fi epilepsia, depresia, anxietatea ori tulburarea de deficit de atenție. Un nou studiu arată că ar putea să existe și o altă cauza a apariției afecțiunii.
Ce au descoperit oamenii de știință cu privire la una dintre cauzele apariției autismului
Profimedia
- Oamenii de știință ar fi descoperit o altă cauza a apariției autismului
- Ce arată studiile
Câteva dintre cauzele autismului sunt moștenirea de la părinți a unor anomalii cromozomiale și genetice, utilizarea anumitor pastile în primele trei luni de sarcină, dar și lipsa de acid folic ori vârsta înaintată a mamei. Specialiștii au descoperit că s-ar putea să existe și o altă cauză pentru care copiii dezvoltă această afecțiune.
Autismul ar putea apărea și dintr-o altă cauză decât cele cunoscute deja
Cercetări recente arată că microbiota mamei ar putea influența dacă copilul se va confrunta sau nu cu autism. Specialiștii au ajuns la concluzia că microbiota este importantă pentru că oferă informații despre cum sistemul imunitar al copilului va răspunde la o infecție, leziune sau stres.
Articolul continuă după recomandări
Ce arată studiile
Legătura dintre microbiotă și autism ar putea fi o moleculă produsă de sistemul imunitar numită interleukină-17a sau IL-17a. Până în prezent, cercetările au arătat că această citokină joacă un rol în boli precum psoriazisul, scleroza multiplă și artrita reumatoidă. Este vitală în apărarea organismului împotriva infecțiilor fungice și ar putea influența și dezvoltarea creierului în uter.
Oamenii de știință au efectuat cercetarea pe șoareci cu microbiotă intestinală diferită. În timp ce un grup avea bacterii asociate cu un răspuns inflamator mai puternic declanșat de IL-17a, grupul de control nu a prezentat acest lucru.
Când au suprimat artificial IL-17a la pui, ambele grupuri au prezentat un comportament neurotipic. Mai târziu, când omul nu a mai intervenit, iar șoarecii au crescut natural, cei din primul grup au avut simptome tipice autismului, cum ar fi comportamentul repetitiv.
