Principalele superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Ce nu e bine să faci sub nicio formă în această zi de sărbătoare

În calendarul popular, această sărbătoare mai este cunoscută și sub denumirea de Constantin Graur sau Constantinul Puilor, fiind considerată ziua păsărilor de pădure.

Tradiția spune că pe data de 21 mai este interzis să se muncească pământul, pentru că recoltele riscă să fie distruse de păsări dăunătoare. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să evite să sape, să plivească sau să semene.

Ziua de 21 mai este și cea în care păstorii își stabilesc organizarea stânelor, aleg baciul, decid locul pășunatului și cine va păzi turmele. Este ziua în care femeile tămâiază și stropesc cu aghiasmă casa și curtea pentru a alunga spiritele rele.

De asemenea, pentru sănătate și bunăstare, este obiceiul ca cineva din familie să meargă la biserică ducând trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri de casă și pâine.

În unele sate, de Sfinții Constantin și Elena, oamenii aprind un foc mare în curte, menit să alunge spiritele rele și să protejeze gospodăriile, în jurul căruia se adună familia.

Cine au fost Sfinții Constantin și Elena

Sfântul Împărat Constantin cel Mare a fost împărat al Imperiului Roman între anii 306–337, și este cunoscut ca fiind primul împărat roman care a îmbrățișat creștinismul și a contribuit decisiv la răspândirea lui.

Sfânta Elena a fost mama împăratului Constantin. A devenit împărăteasă și apoi sfântă, după ce a contribuit la susținerea creștinismului. Tradiția spune că Sfânta Elena, în timpul unei călătorii în Țara Sfântă, a descoperit lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Citește și: La Mulți Ani de Constantin și Elena! Cele mai frumoase mesaje de trimis celor care își serbează onomastica