Tradiții și obiceiuri de Sfântul Pantelimon. Superstiții pentru ziua de 27 iulie

A fost denunțat de colegii săi din cauza popularității dobândite și, în timpul persecuțiilor creștine sub împăratul Dioclețian, a fost supus unor chinuri îngrozitoare, în final fiind decapitat.

În tradiția românescă, sărbătoarea Sfântului Pantelimon este cunoscută sub mai multe denumiri regionale. În Muntenia, este denumită „Pantelimon” sau „Pantelimonul oveselor, în Moldova este cunoscută ca „Pintilie” sau „Pentelei Călătorul”, iar în Oltenia este numită „Sfântul Ilie cel mic”.

Această zi era importantă pentru cei care călătoreau frecvent și pentru cojocari, fiind totodată un moment de celebrare a coacerii pepenilor verzi. Tradiția spune că Pintilie Călătorul proteja oamenii și animalele de boli.

Superstiții pentru această zi de sărbătoare

Printe superstițiile acestei zile se numără interdicția de a dormi în timpul zilei, deoarece se credea că oamenii care făceau acest lucru puteau să nu se mai trezească. În multe sate se fierbeau dovleci și se găteau porumbi.

Ziua de 27 iulie este cunoscută și drept „ziua în care se scutură mărul de aur din Rai”, iar oamenii obișnuiau să mânânce mere pentru a marca acest eveniment.

Potrivit unor relatări, măslinul de care a fost legat Sfântul Pantelimon a rodit miraculos după moartea sa, simbolizând binecuvântarea și puterea sfântului.

Citește și: Rugăciunea care se rostește în ziua de Rusalii. Creștinii vor avea spor în casă și sănătate în familie