Tradiţii obiceiuri şi superstiții de Bobotează 2024. Care este semnificația acestei sărbători, de fapt
Publicat pe 02.01.2024 la 21:21 Actualizat pe 04.01.2024 la 16:08
Boboteaza se numără printre primele, dar și cele mai importante sărbători din anul calendaristic. Aceasta face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. Iată ce tradiţii obiceiuri şi superstiții este bine să respecți de Bobotează 2023!
Exista o mulțime de tradiţii obiceiuri şi superstiții de Bobotează 2023
arhiva
- Tradiţii obiceiuri şi superstiții de Bobotează 2024
- Ce nu este bine să faci în această zi ca să îți meargă bine tot anul
An de an, la data de 6 ianuarie are loc una dintre cele mai importante sărbători din Calendarul Ortodox. Mai exact, biserica mai numeşte Boboteaza şi Arătarea Domnului, Dumnezeiasca Arătare sau Epifania.
Totodată, potrivit învăţăturilor creştine, în momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a coborât în chip de porumbel, iar Tatăl a mărturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!".
Tradiţii obiceiuri şi superstiții de Bobotează 2024
Articolul continuă după recomandări
Ziua de Bobotează cuprinde, la români, motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Mai mult, în acaesta zi, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
Tot în acaesta zi în care are loc acaesta sărbătoare se sfinţesc toate apele. Credincioșii știu că preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.
Iordănitul femeilor este un alt obicei de care se ține cont de Bobotează. În popor, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. apoi, după ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea.
În următoarea dimineață, ele ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă.
În schimb, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Și asta nu este tot.
Sub acea față de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare și se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de burechiuşe sau urechiuşele babei (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Când şi de ce se pune busuioc sub pernă
Cea mai populară tradiție de care se ține cont și în zilele noastre, în toate regiunile din țară este busuiocul sub pernă.
Așadar, se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Concret, acestea îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
CITEȘTE ȘI: Când se pune busuioc sub pernă in 2024. Fetele nemăritate își pot visa ursitul de Bobotează
